Comunitatea tinerilor ortodocşi
 
AcasaCalendarFAQCautareMembriGrupuriInregistrareConectare

Distribuiţi | 
 

 Rugaciunea Domneasca

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
ElenaAddy

avatar

Mesaje : 2
Data de înscriere : 28/10/2011
Varsta : 23

MesajSubiect: Rugaciunea Domneasca   Sam Noi 05, 2011 8:09 am

„Tatal nostru” este cea mai usor de inteles dintre toate rugaciunile, pentru ca pe cat este de restransa in cuvinte, pe atat este de cuprinzatoare.

† Rugaciunea Domneasca.
Cele sapte cereri


Mantuitorul nostru Iisus Hristos se retragea deseori cu ucenicii Sai pe munte si le tinea cuvantari despre ceea ce le este de folos pentru mantuire. Cele mai multe dintre acestea se regasesc in Noul Testament, sub titlul de Predici de pe munte.
Intr-o zi, in timp ce se afla cu ucenicii Sai pe munte, unul dintre ei L-a rugat sa-i invete sa se roage. Atunci Domnul nostru Iisus Hristos i-a invatat rugaciunea pe care noi o numim Tatal nostru. Pentru ca a fost spusa de Domnul nostru Iisus Hristos, se mai numeste si Rugaciunea Domneasca. Prin aceasta rugaciune, Domnul nostrum Iisus Hristos ne arata tot ceea ce trebuie sa cerem de la Dumnezeu, pentru a castiga viata vesnica in Imparatia Sa.
Rugaciunea Tatal nostru este formata din trei parti: invocarea numelui lui Dumnezeu, cele sapte cereri si incheierea, cu un cuvant de slava adus lui Dumnezeu.

Invocarea: „Tatal nostru care esti in ceruri.”
Prin cuvantul „Tata”, noi marturisim ca El este Tatal tuturor oamenilor, iar noi suntem fiii Sai.
Ce a vrut insa Iisus sa spuna prin acest „Care esti in ceruri”? E o localizare a casei Tatalui, dar noi stim ca Tatal e pretutindeni. Dumnezeu nu poate fi „in ceruri”, chiar si numai pentru simplul motiv ca cerurile nu existau inainte de Dumnezeu si n-a fost niciun timp in care sa nu fi existat Dumezeu. Prin aceasta expresie se afirma transcendenta lui Dumnezeu si modul Sau de a fi. El nu este materie. Acesta vrea sa zica cuvantul. El e dincolo de lume. E mai mult decat lumea. E cauza lumii.

Cele sapte cereri:

1) „Sfinteasca-se numele Tau.”
Prima cerere este de fapt o promisiune a noastra, prin care aratam ca, prin toate manifestarile noastre, numele lui Dumnezeu va fi cinstit cum se cuvine, adica cu sfintenie. Aceasta promisiune se indeplineste traind o viata curata, straduindu-ne ca prin fapte bune sa ne impodobim cu virtuti, si astfel sa fie preamarit Dumnezeu, Izvorul virtutilor.

2) „Vie Imparatia Ta”
Prin aceasta cerere, ne exprimam nadejdea ca la sfarsitul veacurilor sa fim locuitori ai Imparatiei Sale celei vesnice, care se va instaura pe pamant. Dar aceasta Imparatie se vadeste inca de pe acum, in sufletele noastre, prin dreptatea, pacea si bucuria pe care trebuie sa le provaduim si sa le traim.




3) „Faca-se voia Ta, precum in cer, asa si pe pamant”
Noi cerem ca aici, pe pamant, sa putem implini voia lui Dumnezeu, imitandu-i astfel pe sfintii ingeri in ceruri. Aratam astfel ca ne supunem, cu nadejde voii lui Dumnezeu.

4) „Painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi”
Fiind fjjnite trupesti, avem nevoie de hrana materiala ca sa traim. In acest sens, painea este un simbol al hranei noastre de fiecare zi. Dar hrana materiala nu este de ajuns, pentru ca noi suntem creatie nu numai cu trup, ci si cu suflet. De aceea, ,,painea” pe care o cerem este si una sufleteasca, spirituala, adica cuvantul lui Dumnezeu, Sfanta Evanghelie, dar si Sfanta Impartasanie, Trupul si Sangele lui Hristos, „painea cea spre fiinta care S-a pogorat din cer” (Ioan 6, 41, 48, 51). Noi cerem aceasta „paine” astazi, adica in fiecare zi.

5) „Si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri.”
Mantuitorul arata aici ca iertarea gresalelor noastre depinde de masura in care si noi, la randul nostru, iertam greselile pe care altii le-au facut fata noi.

6) „Si nu ne duce pe noi in ispita”
Si nu ne pune pe noi la incercari pentru ca nu stim daca rezistam. Uneori Dumnezeu permite ca diavolul sa ne ispiteasca, pentru a ne incerca si a ne intari credinta. Atunci ispitele ne sunt folositoare, pentru ca ele ne smeresc, ajutandu-ne sa ne ispasim pacatele chiar din viata aceasta. Ne rugam deci lui Dumnezeu sa ne intareasca in ispite, pentru a putea rabda cu tarie si a iesi biruitori din ele (Vezi „Dreptul Iov”)

7) „Si ne izbaveste de cel rau”
In ultima cerere, ne rugam lui Dumnezeu sa ne izbaveasca de diavol si de armele lui, pacatele, intarindu-ne in fata uneltirilor lor impotriva mantuirii noastre.


Incheierea: „Ca a Ta este imparatia si puterea si slava in veci. Amin!”
In incheiere, noi ne exprimam convingerea ca Dumnezeu este Imparatul unic, caruia Ii este supusa intreaga creatie.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Mihail
Admin
avatar

Mesaje : 11
Data de înscriere : 17/10/2011
Localizare : Craiova

MesajSubiect: Re: Rugaciunea Domneasca   Lun Noi 07, 2011 7:33 am

Foarte bine aleasa tema, iar informatia este atat corecta cat si bine structurata. Pe langa felicitarile de rigoare, mai sunt precizari sau completari la aceasta tema.
Acum, caci nu-mi permite timpul, doar atat:

Traducerea in sine a textului rugaciunii domnesti se poate face in doua feluri:
In primul rand, veti intalnii "painea noastra cea de toate zilele", dar si "painea noastra cea spre fiinta" - eu merg pe varianta 2.
In al doilea rand, multi pastreaza acest... joc de cuvinte: "si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostrii". Eu insa, dupa cum am vazut la mai multi, merg pe traducerea "si ne iarta noua pacatele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostrii". Sensul cuvantului "greseala", in textul rugaciunii domnesti, este acela de "pacat" de "cadere" sau "incalacare a poruncilor". Deci nici una nu este gresita, in schimb, romanul percepe "greseala" inferioara "pacatului", iar noi (sau macar eu) avem pacate, nu "greseli"(asta, bine-nteles, daca am despartii cele doua cuvinte, ca sens).

Iar precizarea a doua, poate cea mai importanta. Incheierea: "Ca a ta este imparatia, a Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si-n vecii vecilor. Amin", este adesea rostita de preot. In cadrul celor 7 laude sau cand se citeste in biserica, cu preot, un paraclis sau o randuiala aparte ce contine si Tatal Nostru, strana spune textul rugaciunii domnesti, iar preotul, din altar, face incheierea deja mentionata. In schimb, daca nu este de fata preotul, strana va face incheierea aceasta: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostrii, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.
Deci, de preferat sa lasam preotul sa faca incheierea: "Ca a ta este imparatia, a Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si-n vecii vecilor. Amin" , iar noi pe cealalta Fericit

O sa revin cu ceva informatii dintr-o carte, cand voi avea timp sa le transcriu. O sa vad ce e necesar sa extrag:D Tot despre Rugaciunea Domneasca. Rog pe ceilalti sa aduca si ei completari si sa continue....tema Fericit
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://tanarulortodox.wikiforum.ro
 
Rugaciunea Domneasca
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Tânărul Ortodox :: Sub o singură Cruce :: Poveţe-
Mergi direct la: